by CENTI CENTI

Advanced Therapies Summit 2023,16-20 Octombrie 2023, Leuven, Belgia

Summit-ul pentru terapii avansate, Advanced Therapies Summit 2023, reuneste experti nationali si internationali, in domeniul terapiei celulare, genetice si tisulare. Starea actuala a medicamentelor pentru terapie avansata (ATMP) si viitorul inovatiei colaborative vor fi evidentiate in cadrul evenimentului. Enterprise Europe Network Flanders, alaturi de alti membri din retea, precum Enterprise Europe Network Transilvania, prin Centrul de Transfer Tehnologic CENTI, organizeaza un eveniment de brokeraj virtual de-a lungul acestui summit. 

Belgia este recunoscuta pe scara larga pentru sectorul bogat si dinamic de medicamente pentru terapie avansata (ATMP). Obiectivele acestui summit sunt de a evidentia resursele si capacitatile unice ale tarii si de a prezenta unele dintre evolutiile actuale in domeniul terapiei celulare, genetice si tisulare, precum si cu tehnologiile cheie si infrastructura de producție. Vor fi evidentiate provocarile majore cu care se confrunta dezvoltatorii de terapii avansate, bazandu-se si pe experienta altor centre ATMP din Europa. 

Cu invitati din Belgia si din intreaga Europa, summit-ul  va reuni un public de peste 250 de parti interesate – publice si private – medicina si mediul academic, industrie, guvern si autoritati de reglementare, precum si reprezentanți ai pacientilor.  

Participarea la evenimentul de brokeraj „Advanced Therapies Summit 2023” este gratuita si se face direct prin inscrierea pe platforma: https://advancedtherapiessummit2023.b2match.io. 

Pentru participarea la summit se percep anumite taxe, pe care le regasiti aici.

Pentru informatii suplimentare, va rugam sa ne contactati: Persoana de contact: Cristina Balgaradean, email: cristina.balgaradean@icia.ro sau tel: 0264 420590. 

by CENTI CENTI

Enterprise Europe Network – cea mai mare rețea internațională de asistență în afaceri și inovare pentru IMM-uri, pe drumul acestora către sustenabilitate, digitalizare și reziliență

Lansată în anul 2008 ca inițiativă a Comisiei Europene, Enterprise Europe Network este cea mai mare rețea internațională de asistență în afaceri și inovare care oferă servicii specializate pentru  dezvoltarea afacerilor, sprijinind în mod gratuit antreprenorii, start-up-urile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) să se dezvolte și să inoveze la nivel internațional.

 

Enterprise Europe Network este activă în peste 60 de țări din întreaga lume, reunind circa 3.000 de experți din peste 600 de organizații membre cu experiență în furnizarea de servicii de asistență pentru IMM-uri, printre care: camere de comerț și industrie, organizații de sprijinire a inovării, universități și institute de cercetare sau agenții de dezvoltare regională.

De-a lungul celor aproape 15 ani de activitate, serviciile gratuite oferite de experții Enterprise Europe Network s-au modelat, adaptat, perfecționat și diversificat în funcție de nevoile identificate în piața națională și internațională. Astfel, dacă la începuturile sale, în 2008, Enterprise Europe Network  oferea exclusiv servicii de asistență și parteneriat, în 2014 acestora li s-au alăturat serviciile suport de inovare, care au fost completate în 2017 cu servicii noi de scale-up, pentru ca, din acest an, experții rețelei să ofere și servicii suport pentru crearea de modele de afaceri care să favorizeze trecerea către sustenabilitate, digitalizare și reziliență.

Printre rezultatele obținute în perioada 2008-2021 care dovedesc eficiența serviciilor Enterprise Europe Network oferite IMM-urilor la nivel global se pot enumera următoarele: circa 2.9 milioane de IMM-uri beneficiare ale serviciilor cheie; peste 2 milioane de IMM-uri beneficiare ale serviciilor de informare și de formare; aproximativ 280.000 de IMM-uri care au realizat 785.000 conexiuni de afaceri în cadrul evenimentelor de matchmaking organizate de rețea; circa 20.000 de IMM-uri beneficiare de servicii de asistență pentru inovare și lansare pe piața internațională; aproximativ 475.000 de IMM-uri beneficiare de servicii de asistență în schimbarea modelelor de business.

Începând din acest an, experții Enterprise Europe Network oferă IMM-urilor și altor organizații servicii  gratuite de asistență și parteneriat, în vederea creșterea dezvoltării sustenabile, digitalizării și rezilienței acestora în următoarele domenii: acces la Piața Unicăinternaționalizare și inovare.

Prin serviciile gratuite de asistență, IMM-urile beneficiază de servicii de consolidare a capacității managementului de inovare, a capacității profesionale de management general, dar și creșterea rezilienței și sprijin în tranziția către modele de afaceri sustenabile și digitale. La acestea se adaugă identificarea și accesarea de fonduri europene, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, legislația, standardele, politicile și programele Uniunii Europene (UE) și posibilitatea de cooperare cu clustere, hub-uri de inovare digitală și alte asociații.

Serviciile gratuite de parteneriat sunt oferite de către experții Enterprise Europe Network IMM-urilor active în diverse sectoare de activitate, de la sectorul agricol, industrial, energetic, de construcții și de transport, până la cel comercial, de comunicație, sănătate și educație. O posibilă colaborare comercială/în afaceri sau transferul tehnologic/de cunoștințe transnațional poate rezulta în urma promovării în baza de date internațională Enterprise Europe Network a profilului de afaceri/ de tehnologie realizat în colaborare cu experții rețelei. Promovarea activităților de cercetare și dezvoltare ale IMM-urilor, dar și participarea acestora în consorții de cercetare pentru accesare programe europene se pot realiza prin publicarea unor profile specifice pentru apeluri de finanțare specifice. Din cadrul serviciilor de parteneriat fac parte și cele privind identificarea de evenimente de brokeraj și misiuni economice.

Înființat în anul 2004, Centrul de Transfer Tehnologic CENTI Cluj-Napoca funcționează ca departament în cadrul INCDO-INOE2000, filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică Cluj-Napoca, activitatea CENTI fiind acreditată de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Centrul de Transfer Tehnologic CENTI Cluj-Napoca este membru Enterprise Europe Network încă de la început, adică din 2008, desfășurând o intensă activitate în sfera serviciilor de asistență în afaceri şi inovare, eficiente şi de înaltă calitate, adresate IMM-urilor din Transilvania.

Recunoscut ca fiind unul dintre cele mai active centre de transfer tehnologic la nivel național, CENTI Cluj-Napoca are drept misiune promovarea și valorificarea rezultatelor din domeniul cercetare-dezvoltare prin transfer de cunoștințe științifice și tehnice de înalt nivel către mediul economic, precum și sprijinirea mediului de afaceri din Transilvania prin oferirea unei palete diversificate de servicii de asistență în afaceri și inovare, contribuind astfel la creșterea competitivității economice și a gradului de inovare al regiunii.

Serviciile gratuite de asistență și parteneriat oferite de către experții Enterprise Europe Network din cadrul Centrului de Transfer Tehnologic CENTI susțin tranziția către sustenabilitate a IMM-urilor prin identificarea problemelor legate de mediu și schimbare climatică pe care IMM-urile le pot soluționa și prin dezvoltarea unor modele de afaceri sustenabile. În ceea ce privește digitalizarea, experții CENTI vor sprijini IMM-urile, ajutându-le să-și adapteze procesele, să utilizeze tehnologii digitale și să dezvolte noi produse și servicii folosind mijloace digitale. Mai mult, aceștia vor identifica mijloace de sprijin a IMM-urilor pentru a deveni mai reziliente și a putea face față situațiilor de criză.

Cele mai importante servicii oferite în mod gratuit de Centrul de Transfer Tehnologic CENTI IMM-urilor și altor organizații interesate de internaționalizare și inovare vizează servicii de asistență și servicii de parteneriat.

Prin serviciile de asistență, experții Enterprise Europe Network CENTI asigură accesul pe piețele internaționale din Europa, dar și pe piețe terțe precum Japonia, China, Brazilia etc., prin identificarea piețelor potrivite pentru extinderea afacerilor, prin analiza informațiilor despre aceste piețe, a condițiilor locale de desfășurare a unei afaceri, a regulilor și reglementărilor industriale, securizarea lanțurile internaționale de aprovizionare și consolidarea  capacității totale de dezvoltare a IMM-urilor pe acele piețe.

Suportul în cadrul Pieței Unice constă în serviciile CENTI pentru consolidarea capacităților de desfășurare a afacerilor transfrontaliere și extinderea în cadrul pieței unice prin informații despre libera circulație a mărfurilor, marcaj CE, înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), servicii de plasare a forței de muncă, oportunități de achiziții și licitații, TVA transfrontalier, comerț electronic, digitalizare și contracte, standarde, legislație și politici UE.

În urma serviciilor de acces la finanțare oferite de experții Enterprise Europe Network CENTI, IMM-urile și alte organizații din Transilvania pot accesa fonduri europene și instrumente financiare publice, printre care: programul Orizont Europa, acceleratorul Consiliului European pentru Inovare (EIC), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în cooperare cu autoritățile de management/organismele intermediare, dar și alte programe precum LIFE, Erasmus pentru tineri antreprenori și alte inițiative pentru IMM-uri din cadrul programului privind Piața Unică.

Prin serviciile de inovare și transfer tehnologic oferite de CENTI sunt intermediate contracte  transnaționale de transfer de tehnologie, mai precis, se sprijină aplicarea sau adaptarea cu succes a unei tehnologii inovatoare de la o organizație sau sector industrial la altul. Mai mult, experții CENTI oferă asistență privind protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și suport pentru înregistrarea de brevete și mărci.

Serviciile de asistență privind îmbunătățirea performanțelor firmei oferite de către Centrul de Transfer Tehnologic CENTI Cluj-Napoca cuprind 1. analiza afacerii pentru a identifica nevoile unei afaceri sau pentru a determina soluții la problemele unei afaceri; 2. analiza nivelului de dezvoltare tehnologică a firmei cu scopul stabilirii performanței și a oportunităților tehnologice; 3. analiza capacității de management a inovării cu scopul creșterii competitivității tehnologice și a performanțelor în crearea de produse, servicii și procese inovative, noi sau îmbunătățite; 4. analiza nivelului de inovare digitală, pentru creșterea capacității de dezvoltare a unor produse și servicii automatizate care pot aduce beneficii imediate pentru utilizator; 5.  analiza performanțelor firmei din punct de vedere al sustenabilității, pentru a facilita tranziția către un model de afaceri eficient și susținut din punct de vedere economic, ecologic și social.

Enterprise Europe Network gestionează cea mai mare bază de date online de oportunități de afaceri, cercetare și inovare din Europa. Astfel, cu ajutorul serviciilor de parteneriat oferite prin intermediul profilelor de afaceri, de tehnologie și de cercetare, redactate de către experții Enterprise Europe Network, se pot identifica parteneri de afaceri, academici sau de cercetare care să producă, să distribuie, să co-dezvolte și să furnizeze ideile, produsele și serviciile dorite.

Experții CENTI co-organizează în format hibrid, sub egida Enterprise Europe Network, evenimente de brokeraj şi/sau misiuni economice internaționale, pe domenii de interes precum bioeconomie, energie, mediu și schimbări climatice sau sănătate, dar și evenimente locale și regionale, cu scopul de a forma parteneriate.

Sunteți pregătiți să vă îmbunătățiți modelul de afaceri și totodată să faceți trecerea către sustenabilitate, digitalizare și reziliență?
Sunteți pregătiți să vă dezvoltați afacerea și în afara granițelor României și căutați parteneri de afaceri potriviți?
Aveți nevoie de o tehnologie nouă sau doriți să valorificați rezultatele cercetării și inovării, prin transfer tehnologic?
Aveți nevoie de informații cu privire la modul în care legislația UE influențează afacerea dumneavoastră?
Doriți să accesați fonduri europene de cercetare pentru punerea în practică a ideilor inovative și creative?
Doriți să știți cum vă puteți îmbunătăți capacitatea de management a inovarii, performanța digitală și performanța în valorificarea sustenabilității?
Doriți informații referitoare la piața unică și diverse arii precum standarde UE, e-commerce sau drepturi de proprietate intelectuală?
Experții Enterprise Europe Network din cadrul Centrului de Transfer Tehnologic CENTI  vă stau la dispoziție cu răspunsuri și soluții personalizate în afaceri și inovare.

IMM-urile din Transilvania care doresc să afle mai multe detalii despre serviciile oferite de Enterprise Europe Network și să colaboreze cu experții rețelei, sunt rugate să contacteze echipa CENTI la adresa de email centi@icia.ro.

Contact:
Biroul PR şi Comunicare CENTI Cluj-Napoca
Tel: +40 264-420590; E-mail: centi@icia.ro; Web: www.centi.ro.

by CENTI CENTI

Enterprise Europe Network oferă servicii gratuite pentru companiile din Transilvania în vederea identificării de parteneri de afaceri și surse de finanțare

Dacă eşti o companie și cauţi parteneri de afaceri, finanțare sau acces pe noi piețe, te poți baza pe sprijinul Enterprise Europe Network

De 12 ani, Enterprise Europe Network este alături de IMM-urile din Transilvania prin consorțiul BISNet Transylvania, o echipă formată din 7 instituții conectate la întreaga lume. Combinăm expertiza internațională cu cunoașterea locală pentru a vă aduce inovația pe noi piețe.

Enterprise Europe Network este o inițiativă a Comisiei Europene, o rețea care cuprinde peste 60 de țări, cu peste 3000 de experți, ce vine în sprijinul mediului de afaceri autohton pentru dezvoltarea unei afaceri sau în identificarea de noi piețe.

Apelând la experții din organizațiile Enterprise Europe Network din Transilvania, IMM-urile pot beneficia de servicii GRATUITE în următoarele domenii:

Servicii de informare şi consultanţă – consultanţă privind legislaţia europeană, standarde şi drepturi de proprietate (IPR); informaţii şi aspecte practice legate de reglementările şi oportunităţile pieţei europene a bunurilor şi serviciilor, inclusiv  sistemele de impozitare şi alte taxe aplicabile la export. Acces la cadrul legislativ european şi posibilitatea de a contribui la formarea şi îmbunătăţirea politicilor UE pentru IMM-uri prin transmiterea punctului de vedere în cadrul consultărilor publice europene.

Oportunităţi de cooperare în afaceri – acces la noi pieţe şi internaţionalizare prin: asistenţă pentru identificarea de parteneri de afaceri sau tehnologii; organizarea de evenimente de brokeraj, misiuni economice, conferinţe şi ateliere de lucru; realizarea profilului de cooperare al companiei şi publicarea acestuia în baza de date a Enterprise Europe Network – cea mai mare bază de date cu oportunităţi de afaceri pe toate continentele, prin intermediul căreia companiile pot stabili parteneriate internaţionale.

Servicii de inovare şi transfer tehnologic – consilierea IMM-urilor inovatoare, în vederea cunoaşterii oportunităţilor de finanţare pentru proiecte de Cercetare şi Inovare (de exemplu Orizont 2020, Instrumentul pentru IMM-uri); identificarea de soluţii de tehnologie şi transferul tehnologic în procesul de inovare; informaţii despre politicile şi programele de inovare, cercetare şi dezvoltare tehnologică; pachete personalizate pentru îmbunătățirea managementului inovării.

Eforturile pe care Enterprise Europe Network le realizează în scopul susținerii competitivității întreprinderilor din Transilvania sunt cu atât mai mult mai valoroase în această perioadă de criză, în speranța că împreună cu  dumneavoastră se va putea reconstrui un mediu de afaceri mai prosper și mai competitiv la nivel european.

Vă invităm să ne cunoașteți! Accesați http://www.bisnet-transylvania.ro/. Experții Enterprise Europe Network din consorțiul BISNet Transylvania vă stau la dispoziție pentru a vă ajuta să prosperați în afaceri.

Ne puteți contacta pe email: cristina.balgaradean@icia.ro sau accesând website-ul de mai sus.

 

by CENTI CENTI

Atelier de networking si dezvoltare antreprenoriala „Cum sa iti cresti sanatos si in mod european afacerea”

Centrul de Transfer Tehnologic CENTI Cluj-Napoca, in calitate de organizatie membra Enterprise Europe Network, impreuna cu Asociatia Patronilor si Meseriasilor Cluj, organizeaza in data de 18 noiembrie 2019, cu incepere de la ora 16:00, la Hotel Ramada, Sala Tonitza, Calea Turzii, nr. 43-49, Cluj-Napoca, un atelier de networking si dezvoltare antreprenoriala intitulat:

„Cum sa iti cresti sanatos si in mod european afacerea”

Evenimentul vine in intampinarea IMM-urilor cu informatii si sprijin in scopul dezvoltarii antreprenoriale si a cresterii competitivitatii economice si internationalizarii afacerilor, fiind adresat cu preponderenta managerilor de firme interesati sa afle idei si concepte antreprenoriale, bune practici in mediul de afaceri, tehnici de promovare on-line si oportunitati de afaceri europene.

Prezentarile din cadrul atelierului vor fi sustinute de speakeri cu experienta in marketingul on-line, consultanta antreprenoriale si in afaceri.

Atelierul de networking si dezvoltare antreprenoriala se inscrie in programul de activitati promovat de consortiul BISNet Transylvania, fiind sustinut de catre Comisia Europeana – Agentia Executiva pentru IMM-uri (EASME), prin programul European COSME (Programul pentru competitivitatea intreprinderilor si pentru IMM-uri).

Participarea la eveniment este GRATUITA.

Agenda evenimentului o puteti gasi AICI.

Va rugam sa confirmati participarea dumneavoastra la eveniment prin transmiterea in forma completata, pana cel tarziu vineri, 15 noiembrie 2019, a formularului de inregistrare care insoteste prezenta invitatie, prin email: centi@icia.ro sau fax: 0264 420667, persoana de contact: Ancuta Ivan.

 

Din partea Comitetului de Organizare,

Dr. ing. Simona Barsan – Director Centru de Transfer Tehnologic CENTI Cluj-Napoca

by CENTI CENTI

Participaţi la Consultarea Comisiei Europene referitoare la revizuirea regimurilor speciale privind serverele şi echipamentele de stocare a datelor din întreprinderi!

După cum vă este probabil cunoscut, Comisia Europeană elaborează şi modifică standardele, reglementările şi directivele pe care le emite ţinând cont şi de feed-back-ul periodic pe care îl primeşte de pe „teren”, în special, de la IMM-uri, în urma chestionarelor de opinie trimise de acestea.

De această dată, Comisia Europeană doreşte să facă o evaluare a efectului eventualelor măsuri de politică, cum ar fi proiectarea ecologică, asupra impactului asupra mediului al serverelor şi al dispozitivelor de stocare de date ale întreprinderilor.

Scopul acestei comunicări este de a:

  • colecta informaţii specifice privind rolul IMM-urilor şi importanţa pe piaţă a serverelor şi echipamentelor de stocare ale întreprinderilor;
  • dobândi cunoştinţe aprofundate privind modul în care aspectele legate de impactul asupra mediului (de exemplu, consumul de energie), al acestor produse sunt văzute/considerate de către IMM-uri.

GRUP ŢINTĂ: IMM-uri care produc servere şi echipamente de stocare date, efectuează instalări şi reparaţii ale acestora, întreprinderi care activează în sectoarele de dezvoltare software, servicii IT, precum şi asociaţii ale acestor IMM-uri.

Pentru a obţine informaţii cât mai exacte din partea IMM-urilor active în acest sector, vă solicităm colaborarea la completarea chestionarului pentru IMM-uri sau, respectiv, pentru asociaţii de IMM-uri şi apoi să ni-l retrimiteţi pe mail: centi@icia.ro sau fax: 0264 420667 până cel târziu 15 iunie 2016.

Răspunsurile dumneavoastră vor ajuta Comisia să evalueze efectele asupra IMM-urilor şi să formuleze propunerea finalizată de politici viitoare în domeniul în discuţie.

Informaţiile oferite sunt confidenţiale şi vor fi folosite doar în scopul Consultării lansate de Comisia Europeană!

Pentru întrebări sau detalii suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi trimiţând un e-mail la adresa: centi@icia.ro

FOARTE IMPORTANT!
ŞI PĂREREA DUMNEAVOASTRĂ CONTEAZĂ ÎN CREAREA POLITICILOR EUROPENE!

by CENTI CENTI

Participați la Consultarea Comisiei Europene referitoare la revizuirea regimurilor speciale privind TVA-ul aplicabil IMM-urilor în temeiul Directivei 2006/112/CE!

După cum vă este probabil cunoscut, Comisia Europeană elaborează și modifică standardele, reglementările și directivele pe care le emite ținând cont și de feed-back-ul periodic pe care îl primește de pe „teren”, în special, de la IMM-uri, în urma chestionarelor de opinie trimise.

De această dată, Comisia Europeană vă invită să răspundeți la un chestionar destinat IMM-urilor din toate sectoarele economice, care au o cifră de afaceri de până la 100.000 Euro.

Consultarea a fost lansată cu scopul de a colecta punctele de vedere/opiniile IMM-urilor cu privire la funcționarea regimurilor speciale privind TVA-ul aplicabil întreprinderilor mici și mijlocii, reglementate de Directiva privind TVA 2006/112 / CE, precum și cu privire la posibile îmbunătățiri ale acestor regimuri. Consultarea este realizată ca parte a unei revizuiri mai cuprinzătoare a normelor existente, fiind menită să conducă la propuneri privind noi măsuri legislative.  Articolele 281-292 din Directiva TVA au stabilit regimuri speciale de impozitare a întreprinderilor mici, prevăzând măsuri simplificate de tarifare și de colectare a TVA și scutiri sau diminuări treptate. Aceste dispoziții, care au fost în vigoare timp de aproape 40 de ani, sunt acum supuse revizuirii și modernizării. Serviciile Comisiei pregătesc în prezent un pachet cuprinzător de măsuri de simplificare a procedurilor administrative aplicabile IMM-urilor, în scopul de a contribui la crearea unui mediu favorabil creșterii economice a acestora precum și a comerțului transfrontalier. Revizuirea va viza atât scutirea de TVA cât și eventualele măsuri de simplificare privind obligațiile de TVA.

Prin participarea dumneavoastră la această consultare, veți avea posibilitatea să furnizați informații  importante și să influențați viitoarele inițiative legislative ale UE în ceea ce privește regimul TVA aplicabil IMM-urilor.

Persoana cea mai indicată pentru a răspunde la chestionar este Directorul General sau Contabilul-Șef al întreprinderii.

Prin urmare, vă invităm să vă exprimați părerile și sugestiile cu privire la consultarea publică legată de revizuirea regimurilor speciale privind TVA-ul aplicabil IMM-urilor, prin completarea chestionarului  – română (disponibil aici) sau engleză (disponibil aici) – (nu vă va lua decât maxim 15 minute) și să ni-l retrimiteți pe mail: centi@icia.ro sau fax: 0264 420667 până cel târziu 15 iunie 2016.

FOARTE IMPORTANT!
ȘI PĂREREA DUMNEAVOASTRĂ CONTEAZĂ ÎN CREAREA POLITICILOR EUROPENE!

by CENTI CENTI

Participaţi la consultarea publică lansată de Comisia Europeană pe tema etichetării produselor alimentare!

Vineri, 28.03.2014, DG Enterprise and Industry a lansat o consultare publică pe tema etichetării produselor alimentare, destinată IMM-urilor care operează în sectorul alimentar.

Obiectivul consultării este acela de a colecta informații și date cantitative cu privire la caracteristicile IMM-urilor care ar putea fi afectate și la evaluarea modului în care diversele variante propuse ar putea avea un impact asupra acestora, în vederea stabilirii de către Comisia Europeană a viitoarelor sale iniţiative cu privire la etichetarea produselor alimentare.

Chestionarul care stă la baza consultării publice se adresează operatorilor din sectorul alimentar, inclusiv producătorilor de produse proaspete/produse agricole ușor procesate, procesatorilor/producătorilor de produse alimentare procesate, comercianților de produse agricole/alimentare (inclusiv pentru import/export), comercianților și companiilor de catering. Această consultare vizează companiile care vând produse destinate consumului final, precum și produse destinate unei procesări ulterioare.

Consultarea publică lansată acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la producția materiei prime la vânzarea către consumatori, inclusiv produsele alimentare livrate de companiile de catering, pentru trei categorii de produse alimentare preambalate:

  • produse neprocesate, cum ar fi orez și legume deshidratate, făină de grâu, precum și alte produse considerate ca produse neprocesate de legislația UE;
  • produse alimentare obținute pe baza unui singur ingredient, cum ar fi ulei vegetal, suc de fructe, cafea, zahăr, pastă tomate, fructe și legume congelate;
  • produse al căror ingredient principal reprezintă mai mult de 50 % din compoziția produsului final, cum ar fi tomate în sos de tomate, pâine sau paste din făină de grâu, ton în conserva.

Datele obținute de la IMM-uri, în cadrul acestei consultări, vor fi folosite Raportul Comisiei Europene privind etichetarea produselor alimentare.

Studiul conținând rezultatele centralizării și analizei răspunsurilor IMM-urilor la această consultare, precum și Raportul Comisiei vor fi publicate ulterior, pe următorul website: http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/index_en.htm

Prin completarea chestionarului legat de consultarea publică lansată de Comisia Europeană, puteţi  să furnizaţi informații utile și să influențaţi direcţia viitoarelor inițiative Europene privitoare la etichetarea produselor alimentare.

Dacă doriţi ca să contribuiţi la viitoarele iniţiative ale Comisiei Europene referitoare la etichetarea produselor alimentare, vă rugăm să completaţi chestionarul pe care îl găsiţi aici (nu vă va lua decât 10 minute) şi să ni-l retrimiteţi pe mail: centi@icia.ro sau fax: 0264 420667 până cel târziu 15 mai 2014.

FOARTE IMPORTANT! ŞI PĂREREA DUMNEAVOASTRĂ CONTEAZĂ!

by CENTI CENTI

Integrate System fo Biofuel Production and Use

Prof. eng. Alexandru Naghiu, PhD
Eng. Mircea Stefan Chintoanu
Prof.eng. Nicolae Burnete, PhD

alnaghiu@yahoo.com

Key words: biodiesel, integrate system, agriculture, farm

Abstract. The paper presents a biodiesel producing & use integrate system adaptable for agricultural farms in a decentralized manner. Different elements (key actions) of the design system are analyzed in respect of energy efficiency and environment protection.

The study pointed out that Romanian agriculture has all the necessary conditions to develop a sustenable biodiesel production & use and a network of farms working independently of fossil fuels and supplying the biodiesel for the engines used in the protected areas.

The proposed biofuel integrate system has been started to be implemented in a farm & association from Cluj county.

Introduction

Energy is the essence of life and one of the most basic of human needs, not as an end in itself but as a means to numerous ends. The taming of fire was one of human kinds earliest technological achievements. It provided energy for heat and light on demand. But today the environmental impacts of the world’s power plants, internal combustion engines and boilers have serious implications for the future health and well being of the planet.

According to the demands of the technological development and the life quality increasing, during the last 50 years, global consumption of commercial energy has risen more than fourfold, far outpacing the rise in population and all this energy comes from natural resources whether fossil fuels such as coal and oil, living resources such as timber and biomass, nuclear fuel such as uranium, or renewable resources such as flowing water and wind and the power of the sun.

A generation ago, there was concern that fossil fuels would run out, plunging the world into an energy crisis. Today the fear is that their continued use might be wrecking the global climate by emitting carbon dioxide (CO2) as we burn carbon-containing fuels (see fig. 1 and table 1). This anxiety is substantially increased in view of the considerable unmet demand for energy in the developing world. It is estimated that since 1751 roughly 283 billion tons of carbon have been released to the atmosphere from the consumption of fossil fuels and cement production. Half of these emissions have occurred since the mid 1970s. The 2000 global, fossil-fuel CO2 emission estimate, 6611 million metric tons of carbon, represents a 1.8% increase from 1999. The average annual fossil-fuel release for the decade 1990-1999 was 6.35 billion tons of carbon.

Globally, liquid and solid fuels accounted for 76.8% of the emissions from fossil-fuel burning in 2000. Combustion of gas fuels accounted for 19.3% (1277 million metric tons of carbon) of the total emissions from fossil fuels in 2000 and reflects a gradually increasing global utilization of natural gas. Emissions from cement production (226 million metric tons of carbon in 2000) have doubled since the mid 1970s and now represent 3.4% of global CO2 releases from fossil-fuel burning and cement production. Gas flaring, which accounted for roughly 2% of global emissions during the 1970s, now accounts for less than 1% of global fossil-fuel releases.

Table 1

CO emissions of the first country polluters

Country Total emissions  

[1000 tons of C]

Per capita emissions 

[tons/capita]

 

Total emission

[rank]

Growth 

[in %, 1990-96]

United States 144677 5,37 (1) 9,9
Peoples Rep. of China 917997 0,76 (18) 40,0
Russia Federation 431090 2,91 (6) -19,2 

(since 1992)

Japan 318686 2,54 (9) 9,1
India 272212 0,29 (20) 47,7
Germany 235050 2,87 (7) -12,2
United Kingdom 152015 2,59 (8) -1,1
Canada 11723 3,76 (4) -0,1
South Korea 11370 2,46 (11) 69,2
Italy 110052 1,92 (13) 1,1
Ukraine 108431 2,10 (12) -37,0 

(since 1992)

France (since 1992) 

(incl. Monaco)

98750 1,69 (15) 2,4
Poland 97375 2,52 (10) 2,6
Mexico 95007 1,02 (17) 18,0
Australia 838688 4,63 (2) 15,3
South Africa 79898 1,88 (14) 0,6
Brazil 74610 0,46 (19) 34,9
Saudi Arabia 73098 3,88 (3) 51,2

Exposure to air pollution is associated with numerous effects on human health, including respiratory problems, hospitalization for heart or lung diseases, and even premature death. Children are at greater risk because they are generally more active outdoors and their lungs are still developing. The elderly and people with heart or lung diseases are also more sensitive to some types of air pollution. Air pollution can also significantly affect ecosystems. For example, ground-level ozone has been associated with reductions of agricultural and commercial forest yields, and airborne releases of NOx are one of the largest sources of nitrogen pollution in certain water bodies.

In this context the use of “clean” fuels for the internal combustion engines is more than a desire is a necessity. Rodolfo Diesel, the father of the compression combustion engines, has foreseen the biofuels use. So, in 1900 he presented at the World Exhibition from Paris an engine working with peanut oil.

By economical considerations the biofuels use was abandoned till the beginning of ’70 when the petroleum crisis putted on table the problem alternative fuels.

Under the pressure of the XXI century environmental demands (expressed synthetically in the Kyoto Protocol that was signed by more than 160 countries) the use of biofuels in the case of diesel engines has been reconsidered, especially for the engines working in the most protected areas as communal domains, agriculture, sylviculture and tourist regions (including lakes for nautical sports).

Romania was one of the first industrialized countries that have ratification the Kyoto Protocol and so, has assumed responsibilities in pollution reduction. In this direction, biofuel use is an important element.

 

Biodiesel integrate system for producing and use in agriculture

Agriculture is an efficient energy provider, by converting the solar energy during the photosynthesis in biomass energy. Part of the harvest biomass can used for different biofuels production covering the fuel technological necessities.

In the present paper the authors are proposing an integrate system for biodiesel production and use in the agricultural farms based on the rape crop (fig. 2). This system includes eight main levels: crop technology, oil expeller, oil esterification, biodiesel use in internal combustion engines equipping agricultural tractors, oil cake use in animal breeding, bee keeping (melliferous use of rape crop), esterification sub products use and environmental monitoring.

There are about 1700 plants the can offer an oil suitable for use as fuel in the internal combustion engines. From these only 72 can represent a commercial interest. According to the natural conditions for agriculture from Romania, the winter rapeseed oil (WRO) and its methyl ester (RME) represents one of the best choices of the alternative fuels.

Crop technology. The rape crop requires a precise technology that includes high level seedbed preparation, low/medium level of chemical treatments and high quality harvesting combines. The crop yield varies between 2,5 and 3,2 t/ha.

The actual gross energy consumption for rape cultivation including fertilizers and pesticides corresponds to the general average in farming excluding fertilizers and pesticides. An increase in the rape production area will therefore not increase the total gross energy consumption in agriculture.

Oil expeller & esterification. Unlike ethanol, which is an alcohol, biodiesel is an ester (similar to vinegar) that can be made from several types of oils such as soybean, rapeseed, and vegetable or animal fats. Through a process called transesterification, organically derived oils are combined with alcohol (ethanol or methanol) and chemically altered to form fatty esters such as ethyl or methyl ester. The biomass-derived ethyl or methyl esters can be blended with conventional diesel fuel or used as a neat fuel (100% biodiesel).

The cold pressed rape seed oil presents the energetically and environmentally best alternative to fossil diesel with a strongly positive energy and CO2 balance. The use of rape seed oil for transport can substitute, after a minor modification of the engine, the agricultural sector’s own fuel consumption. The oil presents no fire and health hazards, and it is unpolluting. The oil is pressed in an unexpensive plant with a low energy consumption, and the whole production can take place at the individual farm so the fodder cakes can be used on site or be sold locally.

Biodiesel can substitute fossil diesel right away. However, biodiesel presents health and fire hazards in itself, and it is polluting. The pressing and the following esterification faze comprise an industrial process with a high energy consumption which requires an expensive, decentralised or decentralized production plant.

It can be estimated that at an oil production of 580.000 tons corresponds to 604 million litres rape seed oil equaling 580 million litres of diesel (this amounts about 32 TJ).

Animal fodder. A fodder cake production of 560.000 tons equals 623 million fodder units (FU), 20% of the total consumption of protein fodder of 3131 million FU.

We can estimate that by cultivation of winter rape, the total fuel consumption of the Romanian agricultural sector could be covered on a good 18 % of the arable area along with covering 25 % of the protein fodder consumption and about 80 % of agriculture’s total gross energy consumption.

The secondary system product is the rape cake that can be used successfully in the animal breeding sector. The fodder value and energy content in rape cakes from cold pressing of rape seed oil are presented in the table 1 and table 2.

Table 1

Fodder value in fodder units (FU) of rape cakes, cold pressing of rape seed oil
FU/kg solids % solids FU/kg rape cake
1.25 89 1.1125

Table 2

Energy content in rape cakes, cold pressing of rape seed oil Energy 

MJ/kg rape cake

Kind % of solids Energy, MJ/kg
Protein 33.7 23.9 8.05
Fat 14.6 39.8 5.81
Hydrocarbons 44.6 17.6 7.85
Total solids 92.9 21.71
Total at 89% solids 19.32

Bee keeping. Very interesting is the melliferous use of rape crop as bee keeping is an important component of the Romanian agriculture (for centuries) and honey an important export product.

The proposed integrate system for biodiesel producing and use has a high-energy efficiency and represents a feasible solution for a further national energy strategy development (see table 3).

Table 3

Energy efficiency of the integrate system for biodiesel producing & use in agriculture (at a minim yield of 3,2 t/ha)

System stage Crude oil Esterificated oil
Agricultural Production
agricultural production 3,2 t/ha 3,2 t/ha 3,2 t/ha 3,2 t/ha
energy production 76000 MJ/ha 76000 MJ/ha 76000 MJ/ha 76000 MJ/ha
energy consumption 17460 MJ/ha 17460 MJ/ha 17460 MJ/ha 17460 MJ/ha
input/output 1:4,3 1:4,3 1:4,3 1:4,3
energy benefit 330 % 330 % 330 % 330 %
OIL EXTRACTION Cold pressing Pressing & extraction
– energy consumption 900 MJ/ha 900 MJ/ha
Rape oil Rape cakes Rape oil Rape schrot
production 1,02 t/ha 2,1 t/ha 1,22 t/ha 1,9 t/ha
energy production 37700 MJ/ha 38400 MJ/ha 45100 MJ/ha 31000 MJ/ha
total energy consumption 9100 MJ/ha 9260 MJ/ha 13550 MJ/ha 9310 MJ/ha
input/output 1:4,4 1:4,1 1:3,3 1:3,3
energy benefit 310 % 310 % 230 % 230 %
ESTERIFICATION
energy consumption 7630 MJ/ha 7630 MJ/ha
Biodiesel Glycerin
production 1,21 t/ha 0,112 t/ha
energy production 44890 t/ha 1900 MJ/ha
total energy consumption 20310 t/ha 870 MJ/ha
input/output 1:2,55 1:2,55
energy benefit 155 % 155 %

Conclusions

The study carried on pointed out some conclusions from which the most important are considered to be:

  1. Humanity has at its disposition enough fossil energy carriers for several centuries, if it accept increasing prices
  2. At the actual technological & economical stage the humanity is not able to change to renewable energies quickly enough to solve global warming
  3. Renewable energies will come in operation step by step when they become competitive or they have support from the governments
  4. According to the natural conditions for agriculture from Romania, the winter rapeseed oil (WRO) and its methyl ester (RME) represents the best choice of the alternative fuels.
  5. There is a great unused potential for rape cultivation in Romanian agriculture.
  6. All the integrate system fazes are suitable for farm implementing.
  7. A lot of the Romanian farmers are determinate to implement the proposed integrate system for biodiesel producing & use.

References

  1. Bryce, J. T. et al. The Kyoto Protocol: Greenhouse Gas Emissions and the Agricultural Sector. CSALE Working Paper Series, vol. 1, no.1, Saskatchewan: Centre for Studies in Agriculture, Law and the Environment, 1999.
  2. Burnete, N., Naghiu, Al., Teberean, I., Filip, N., TodoruÅ£, A., Barabas, I., Borza, E., Coldea Cr., Vlad, N., Bacu, Fl., Costea, A., Mixes of the diesel fuel with vegetal oil – alternative fuel for the diesel engines, în: Proceedings of the CONAT 2004 Congress, Conat20042114
  3. W.Körbitz, Biodiesel: A Summary of Environmental Benefits, Austrian Biofuels Institute ABI, Vienna, 1998
  4. Naghiu, Al, Naghiu, Livia., Baza energetică pentru agricultură, horticultură şi silvicultură, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003
  5. Naghiu, Al., Burnete, N., Studies upon the biofuels production and use, în: Buletinul USAMV-CN, A-H, 60/2004 (-) ISSN 1454-2382, pg. 453
  6. C.L.Peterson, Biodiesel fuel production/properties, Proceedings of the 3rd Liquid Fuel Conference of ASAE, Nashville, USA ( 1996)
  7. G.Vellguth, Energetische Nutzung von Rapsöl und Rapsölmethylester, Dokumentation Nachwachsende Rohstoffe (1991),
  8. * * * , ‘Biofuels’, European Commission, DG XII, Eur.15647 EN (1994)
by CENTI CENTI

Considerations upon the potential of Romania

Prof. Alexandru Naghiu, PhD
Eng. Mircea Stefan Chintoanu
Prof. Nicolae Burnete, PhD
eng. Adriana Paula David

alnaghiu@yahoo.com

Key words: biodiesel, potential, agriculture, bio energy, pollution

Abstract. The paper presents the Romanian potential for biofuels production and use in the European context. A strong knowledge and expertise exists in Romania in this area, both for biochemical and thermochemical systems. It started years ago (in early ’80ies) and knows to day an exponential development.

The study pointed out that Romanian agriculture has all the necessary conditions to develop a sustainable biodiesel production & use and to become one of the most important European producer of biofuels. In the same time the production of fuels that protect the environment as well as provide an economical and sustainable source of income in the rural areas is extremely important for Romania.

It will be necessary, while supporting the implementation of currently available biofuels, to promote the transition towards second generation biofuels, which will be produced from a wider range of feedstock and which will help to reduce costs of “saved” CO2

Energy, pollution and biofuels

According to the demands of the technological development and the life quality increasing, during the last 50 years, global consumption of commercial energy has risen more than fourfold, far outpacing the rise in population and all this energy comes from natural resources whether fossil fuels such as coal and oil, living resources such as timber and biomass, nuclear fuel such as uranium, or renewable resources such as flowing water and wind and the power of the sun [1]. A generation ago, there was concern that fossil fuels would run out, plunging the world into an energy crisis. Today the fear is that their continued use might be wrecking the global climate by emitting carbon dioxide (CO2) as we burn carbon-containing fuels. This anxiety is substantially increased in view of the considerable unmet demand for energy in the developing world [6].

The Kyoto Protocol to the United Nations Framework Convention on Climate Change is an amendment to the international treaty on climate change, assigning mandatory emission limitations for the reduction of greenhouse gas emissions to the signatory nations. It covers now more than 160 countries globally and has as objective the stabilization of greenhouse gas concentrations in the atmosphere at a level that would prevent dangerous anthropogenic interference with the climate system. Countries that ratify this protocol commit to reduce their emissions of carbon dioxide and five other greenhouse gases (methane, nitrous oxide, sulfur hexafluoride, HFCs, and PFCs), or engage in emissions trading if they maintain or increase emissions of these gases.

According to the Kyoto Protocol Governments are separated into two general categories: developed countries, referred to as Annex I countries (who have accepted greenhouse gas emission reduction obligations and must submit an annual greenhouse gas inventory); and developing countries, referred to as Non-Annex I countries (who have no greenhouse gas emission reduction obligations but may participate in the Clean Development Mechanism). By 2008-2012, Annex I countries have to reduce their greenhouse gas emissions by a collective average of 5% below their 1990 levels (for many countries, such as the EU member states, this corresponds to some 15% below their expected greenhouse gas emissions in 2008). Any Annex I country that fails to meet its Kyoto obligation will be penalized by having to submit 1,3 emission allowances in a second commitment period for every ton of greenhouse gas emissions they exceed their cap in the first commitment period.

The EU road transport sector accounts for more than 30% of the total energy consumption in the Community. Actually, it is 98 % dependent on fossil fuels with a high share of imports and thus extremely vulnerable to oil market disturbance [7]. The growing transport sector is considered to be one of the main reasons for the EU failing to meet the Kyoto targets as it is expected an increase of 90 % of the CO2 emissions between 1990 and 2010.

Considering these circumstances Europe has defined ambitious targets for the biofuels development. The aim is to improve European domestic energy security, improve the overall CO2 balance and sustain European competitiveness. The development of innovative biofuel technologies will help to reach these objectives.

The current production of liquid biofuels in the EU is about 2 Mtoe, which is less than 1 % of the market. Although there have been marked increases in production and use in recent years, the market share is at risk of failing the EU policy target for 2010 of 18 Mtoe used in the transport sector.

The EU has a significant potential for the production of biofuels. It is estimated that between 4 and 18 % of the total agricultural land in the EU would be needed to produce the amount of biofuels to reach the level of liquid fossil fuel replacement required for the transport sector in the Directive 2003/30/EC. Furthermore, biofuels can contribute to the EU’s objectives of securing the EU fuel supply while improving the greenhouse gas balance and fostering the development of a competitive European (biofuels and other) industry.

An ambitious and achievable vision for 2030 is that up to one quarter of the EU’s transport fuel needs could be met by clean and CO2-efficient biofuels. A substantial part will be provided by a competitive European industry, using a wide range of biomass resources, based on sustainable and innovative technologies. Biofuel development will create opportunities for biomass providers, biofuel producers and the automotive industry. Also, the European technology will be used in 2030 in many countries exporting biofuels to Europe.

Reaching the vision means considerably increasing domestic biofuel production, while balancing it with international biofuel trade. This will not only require substantial investment in biomass production, harvesting, distribution and processing, but also calls for agreed biofuel and biofuel-blend standards.

The majority of engines available in 2030 will require liquid fuels, although their molecular composition might have evolved from today’s fuels. It will be beneficial if the new fuels are similar to, or at least compatible with, today’s fuel types and specifications. Ability to mix fuels from alternative sources with current, conventional fuels without jeopardising the standard fuel specifications, and making use of existing infrastructure, is a very effective means for the implementation of these fuels.

Thus, the challenge is to increase substantially the production of biofuels that are commercially viable, CO2-efficient and compatible with vehicle engines, by using innovative processes and technologies. To achieve this, it is necessary, while supporting the implementation of currently available biofuels, to promote the transition towards “second generation biofuels”, which will be produced from a wider range of feedstock (including waste biomass), reduce competition for land and food, and which will help to reduce costs of “saved” CO2.

According to these realities research and development are paramount in reaching the vision. A phased development is envisaged based on short-term improvement of existing feedstock and technologies, RTD&D (research, technology development and demonstration) and commercial production of 2nd generation biofuels (mainly from lignocellulosic biomass), RTD&D and implementation of full-scale integrated biorefineries, and new energy crops.

For supply of the biomass feedstock, sustainable land strategies must be created that are compatible with the climatic, environmental and socio-economic conditions prevailing in each region. In Romania the BIOCOMB Consortium is responsible for the National Strategy for Biofuels and Biomass Action Plan designing.

The production and use of both the primary and residual forms from agricultural, forestry and industrial operations must be promoted. In the same time, the research on improving crop yields and energy input/output, as well as key quality characteristics using advanced technologies, should be taken carefully into account.

Romanian biofuels potential

Agriculture is an efficient energy provider, by converting the solar energy during the photosynthesis in biomass energy. Part of the harvest biomass can used for different biofuels production covering the fuel technological necessities.

With a surface area of 238,393 km², Romania is the largest country in southeastern Europe and the twelfth-largest in Europe. In the same time, Romania has very harmonious physical features: 31% of Romania’s surface is covered by mountains, 33% by hills and tablelands, and 35% by plains. The Carpathian Mountains dominate the centre of Romania, with fourteen of its peaks reaching above the altitude of 2,000 metres. The highest mountain in Romania is Moldoveanu Peak (2544 m). In south-central Romania, the Carpathians sweeten into hills, towards the Bărăgan Plains. Romania’s geographical diversity has led to an accompanying diversity of flora and fauna. The country has the largest brown bear population in Europe, while chamois are also known to live in the Carpathian Mountains, which dominate the centre of Romania.

Of the total surface of the country (237,500 km2), 62 % represents agricultural land, 26,7 % is forest, 3,7 % is covered by water and 7,3% represents other surfaces (fig. 1).

From the agricultural surface (total 9398500 ha, from which 7012666 ha EU eligible) main part is arable land and the rest of it is divided between pastures, hayfields and vineyards & orchards (fig. 2).

The two pathways presently used in Europe at large scale are (see table 1): ethanol production from sugar crops or starch (grain crops) and bio-diesel from oil-seed crops (rapeseed, sunflower, soy bean and other raw materials) converted into methyl esters (Fatty Acid Methyl Ester or FAME). Actually, in Romania biodiesel production is the most used technology for biofuels.

Ethanol can be incorporated in the gasoline pool, but only to a limited percentage (at present 5 %, based on the current gasoline norm EN228) without engine modifications. Some ethanol is also used as a 85 % blend (E85) in flexible fuel cars, mixed with diesel using a stabilizing additive (e-diesel), and as fuel for diesel buses (with ignition improver). The most frequent use of ethanol in Europe at present is, however, through conversion into derivatives such as ethyl tertiary butyl ether (ETBE) (etherification of ethanol and isobutene, a by-product of refinery processes), although they may have (like other etheroxygenates) some disadvantages, such as potential ground water contamination. Its use can also be limited by the availability of isobutene.

Pressed vegetable oil as such has been tested in vehicle fleets with controversial results. Conversion of oil of biological origin (plants/animals) by esterification with methanol results in a fuel widely accepted by diesel engineers. It is used both in pure form and admixed to diesel from mineral oil. Esterification of oils from biological origin with bioethanol will be discussed further in order to generate biodiesel independent from fossil fuels. Today, fossil methanol is used for the esterification. A better option in the future would be to use bio-methanol in the FAME production, or the production of Fatty Acid Ethyl Ester (FAEE) bio-ethanol instead of methanol.

The production of biogas is a third available pathway, but it is very limited at the moment, in Romania. It can be either produced in dedicated facilities from organic wastes or recovered from municipal solid waste landfills. The recovery of biogas is important not only as a resource, but also for avoiding the discharge of a greenhouse gas in the atmosphere. Upgraded biogas compressed at a pressure around 200 bar can be used as an engine fuel. This option has to be better assessed, but presently represents a niche market.

Table 1

Biofuels first two generations

First generation (conventional) biofuels
Biofuel type Specific names Biomass feedstock Production process
Bioethanol Conventional bioethanol Sugar beet, grains Hydrolisis & fermentation
Vagetable oil Pure plant oil (PPO) Oil crops (rape, soia, sunflower) Cold pressing/extraction
Biodiesel Biodiesel from energy crops Oil crops (rape, soia, sunflower) Cold pressing/extraction & transesterification
Biodiesel Biodiesel from waste (FAME/FAEE) Waste/cooking/frying oil/animal fat Transesterification
Biogas Upgraded biogas (Wet) biomass Digestion
Bio-ETBE Bioethanol Chemical synthesis
Second generation biofuels
Biofuel type Specific names Biomass feedstock Production process
Bioethanol Cellulosic bioethanol Lignocellulosic material Advanced hydrolysis & fermentation
 

Synthetic biofuels

Biomass-to-liquids (BTL) 

Fischer-Ttropsch (FT) diesel

Sythetic biodiesel

Biomethanol

Heavier (mixed) alcohols

Biodimetylether (Bio-DME)

Lignocellulosic material Gasification & synthesis
Biodiesel Hydro-treated biodiesel Vegetable oils and animal fat Hydro-treatment
Biogas SNG (Synthetic Natural Gas) Lignocellulosic material Gasification & synthesis
Biohydrogen Lignocellulosic material Gasification & synthesis or biological process

A strong knowledge and expertise exists in Romania in this area, both for biochemical and thermochemical systems. It started years ago (in early ’80ies) and knows to day an exponential development.

Currently, agricultural and forestry systems exploit only part of their production, i.e. “primary” products, while they leave unexploited significant “residual” quantities. The use of both the primary and the residual resources through integrated and sustainable pathways should be promoted. It will also be necessary to utilize biomass fractions that are presently discarded and to make the best use of the whole plant. Specific non-food, high yield biomass can be developed but needs to take account of issues, such as biodiversity and labor conditions.

Dedicated energy feedstock in the form of energy crops represents for Romania a promising outlet to security of supply issues for future biofuel production. Like the other biomass resources, they can be converted into virtually any energy form. However, their main advantage is that they can be developed to optimize key characteristics for energy applications and their sustained production can better ensure long term large-scale supplies with uniform characteristics. Energy crops may also have significantly higher yields per unit of land area than natural stands. These higher yields improve their cost effectiveness over conventional crops and minimize land requirements, associated chemical use, and hauling requirements.

Developing innovative technologies can secure new jobs in rural areas, but also within industrial companies. The employment balance of biofuels is estimated to be about 16 jobs per ktoe, nearly all in rural areas (each 1 % proportion of biofuels in total fossil fuel consumption will create between 45000 and 75000 new jobs in rural areas). Innovative technologies are needed to produce biofuels in an energy efficient way, from a wider range of biomass resources and to reduce costs. The options, which will be developed, need to be sustainable in economic, environmental and social terms, and bring the Romanian industry to a leading position. This means that apart from purely economic factors, e.g. investment, operating cost, and productive capacity, other factors have to be taken into account such as the greenhouse gas and energy balances, the potential competition with food production and the impact of biomass production on the environment.

Conclusions

The study carried on pointed out some conclusions from which the most important are considered to be:

  • Humanity has at its disposition enough fossil energy carriers for several centuries, if it accept increasing prices. Renewable energies will come in operation step by step when they become competitive or they have support from the governments.
  • To ensure the reduction of CO2 emissions, a market mechanism will be required to ensure that CO2-efficiency of bio-fuels is acknowledged and rewarded. Mechanisms (e.g. a certification scheme) could be used to promote the production and use of “more CO2-effective” biofuels.
  • Agriculture and forest-derived material must be processed on a decentralised basis to avoid uneconomic shipping costs. An option to be considered is pre-processing difficult to handle biomass and transporting the processed form. This is more efficient both in terms of energy value per transport unit and reduced costs.
  • There is a great unused potential for energy crops cultivation in Romanian agriculture.
  • According to its natural conditions for agriculture, Romania can be one of the most important biofuels producer in Europe. Here can be easily produced about 2,5 106 t of biofuels on the non subvention agricultural land.
  • In important challenge is to increase substantially the production of biofuels by using innovative processes and technologies, which are both competitive and sustainable.
  • It will be necessary, while supporting the implementation of currently available biofuels, to promote the transition towards second generation biofuels, which will be produced from a wider range of feedstock and which will help to reduce costs of “saved” CO2.

References

  1. Naghiu, Al, Apostu, S., Green energy a challange of the third millenium society, Proceedings of the Vth AIMPN Congress, Cluj-Napoca, 2006
  2. Naghiu, Al, Naghiu, Livia., Baza energetică pentru agricultură, horticultură şi silvicultură (Energy base for agriculture and forestry), Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003
  3. Naghiu, Al., Burnete, N., Renewable energy – A challenge to agricultural farms, in Trakia Journal of Sciences, Vol. 3, No.6, pp 1-7, ISSN 1312-1723, Stara-Zagora, 2005
  4. Naghiu, Al., Bataga, N., Maurer, K., Studies upon the possibilities of biofuel use in the case of engines with wall film injection system. ESFR, Pitesti, 1997.
  5. * * * , ‘Biofuels’, European Commission, DG XII, Eur.15647 EN (1994)
  6. * * * , (2006) World Energy Outlook, International Energy Agency – IEA
  7. * * * , (2006) Biofuels in the European Union, A vision for 2030 and beyond. Final draft report of the Biofuels Research Advisory Council, Buxelles
by CENTI CENTI

Biocombustibilii – O necesitate a României ca stat membru al UE

 

BIOCOMBUSTIBILII – O NECESITATE A ROMANIEI CA STAT MEMBRU AL UE

Nicolae BURNETE, Profesor univ. dr. ing., Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
Alexandru NAGHIU, Profesor univ. dr. ing., Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
Bogdan VARGA, Asist. univ. drd. ing., Universitatea Tehnica Cluj-Napoca

ABSTRACT

Cartea Albă a Comisiei UE admite că se va ajunge până în 2010 la o creştere a semnificativă a emisiilor de CO2, acestea însumând aproximativ 1113 milioane de tone, principalul responsabil fiind transportul rutier care determină 84 % din totalul emisiilor de CO2 provenite din transporturi. Ca atare, din punct de vedere ecologic Cartea Albă militează pentru reducerea dependenţei de petrol în sectorul transporturilor (care este actualmente de aproximativ 98 %) prin folosirea combustibililor alternativi cum ar fi biocombustibilii. Utilizarea pe o scară mai mare a biocombustibililor în transporturi constituie doar o parte din pachetul de măsuri ce trebuie adoptate pentru a se realiza reducerea emisiilor de CO2. Creşterea utilizării biocombustibililor în transport, fără a exclude alţi posibili combustibili alternativi pentru industria automobilelor, este unul dintre mijloacele prin care se poate reduce dependenţa de importul de energie, se poate influenţa piaţa combustibililor pentru transporturi şi se poate asigura securitatea în furnizarea de energie pe termen mediu şi lung.

în România, s-au dezvoltat în ultimii ani tot mai multe cercetări (la Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Iaşi, Bucureşti) în ceea ce priveşte utilizarea combustibililor proveniţi din uleiuri vegetale ca şi combustibili la motoarele Diesel. Centrul de cercetare de la Cluj-Napoca a obţinut o serie de rezultate semnificative, punând în circulaţie şi mijloace de transport în comun alimentate cu biodiesel.

Cu dezideratul necesităţii dezvoltării unei strategii naţionale în ceea ce priveşte biocombustibilii pentru piaţa Românească şi Europeană de profil, au pornit în minte iniţatorii Conferinţei internaţionale BIOCOMB 2006 dedicate producţiei şi utilizării biocombustibililor, conferinţă care a avut loc la Cluj-Napoca în perioada 10-11 noiembrie 2006, în organizarea Consorţiului BIOCOMB alcătuit din:

  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca;
  • Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca ;
  • Institutul de Cercetari şi Instrumentaţie Analitică din Cluj-Napoca.

Scurt istoric al Biocombustibililor în România

  • 1984: INMA realizează cercetări privind utilizarea pentru motoarele Diesel a uleiurilor vegetale, acoolului din topinambur şi a biogazului lichefiat;
  • 1995: USAMV Cluj-Napoca – ing. Al. Naghiu sub conducerea prof. N. Băţaga (UTC-N) realizează cercetări privind utilizarea biocombustibililor în cazul motoarelor cu injecţie peliculară.
  • 2000: ICIA – ing. M. Chintoanu iniţiază cercetări privind tehnologia de producere a biocombustibililor de tip biodiesel.
  • 2000: UTC-N – prof. N. Burnete, prof. N. Cordos iniţiază cercetările privind utilizarea diverselor uleiuri vegetale ca şi combustibili în cazul motoarelor Diesel.
  • 2001: prof. N. Cordos, prof. N. Burnete, ing. M. Chintoanu testează la motoare Diesel amestecuri de uleiuri vegetale cu motorină.
  • 2003: prof. N. Burnete, prof. Al. Naghiu, ing. M. Chintoanu realizează cercetări cu metilester la motoare Diesel.
  • 2006: prof. N. Burnete, prof. Al. Naghiu, ing. M. Chintoanu pun în circulaţie (în Cluj-Napoca) pentru prima data în România un autobus alimentat cu biodiesel.

Biocombustibili şi depoluare

La nivel planetar, se “consumă” anual prin fotosinteză cca. 770×109 t de CO2, în timp ce sunt emise în atmosferă cca. 797×109 t/an (Klass, 1998). Cantitatea totală de CO2 din atmosfera terestră este de 2567×109 t. Astfel, se poate vedea că fotosinteza utilizează doar cca. 30 % din cantitatea de CO2 şi deci că emisiile de CO2 exced consumul prin fotosinteză cu 27×109 t în fiecare an (cca. 1 %), fapt ce conduce implicit (dacă nu se modifică nivelul absorbţiei) la dublarea concentraţiei de CO2 la fiecare 100 de ani.

Aceasta are ca rezultat producerea de schimbări climatice majore prin mărirea temperaturii cu 2…3 ï‚°C concomitent cu creşterea interceptării radiaţiilor cu lungime de undă mare de pe suprafaţa solului de către moleculele de CO2 din atmosferă.

Luând în calcul cele aproximativ 3,8 milioane de autovehicule care consumă anual cca. 3,2 Mtep carburanţi rezultă pentru ţara noastră un necesar anual de cca. 180 ktep de biocarburanţi.

In acest moment, în ţara noastră utilizarea combustibililor de tip bio la motoarele autovehiculelor rutiere este cu mult sub cerinţele impuse de asigurarea unui mediu mai curat.

Utilizarea biomotorinelor pentru alimentarea motoarelor diesel

Chiar dacă părintele motoarelor cu aprindere prin comprimare (Rudolf Diesel) a preconizat încă de la început posibilitatea funcţionării acestora cu combustibili de origine vegetală (prezentând în acest sens la Expoziţia Mondială de la Paris din 1900, un motor cu aprindere prin comprimare ce funcţiona cu ulei de arahide), totuşi, utilizarea combustibililor proveniţi din uleiuri vegetale la motoarele cu ardere internă a devenit prioritară abia în ultimii ani, şi aceasta din cauze ce ţin de reducerea rezervelor de combustibili de origine petrolieră şi mai ales din necesitatea reducerii poluării mediului.

Degradarea continuă a mediului înconjurător precum şi schimbările climatice survenite în ultimele decenii au conştientizat omenirea asupra faptului că reducerea poluării mediului trebuie să fie o prioritate mondială.

România este parte la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, ratificată prin Legea nr. 24/1994 şi la Protocolul de la Kyoto la această Convenţie, protocol ratificat prin Legea nr. 3/2001. In cadrul Convenţiei, ţara noastră este înscrisă în Anexa I, alături de alte ţări dezvoltate şi cu economie în tranziţie.

Aceste două instrumente juridice internaţionale permit statelor cuprinse în Anexa I a Convenţiei-cadru să aplice în comun prevederile referitoare la reducerea emisiilor de gaze. In baza Protocolului de la Kyoto, intrat în vigoare la 16 februarie 2005, România urmează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% în prima perioadă de angajament (2008-2012) faţă de anul de bază 1989.

Obiectivele cunoscute în domeniu arată clar tendinţa de înlocuire în timp a combustibililor clasici cu alţii noi. Astfel, Directiva EC/2003/30 a Consiliului şi Parlamentului European din 8 mai 2003 prevede obligaţia asigurării unui procent minim de biocombustibili şi alţi combustibili regenerabili, stabilind următoarele valori de referinţă:

2%, calculat pe baza conţinutului energetic al tuturor combustibililor pe bază de petrol şi diesel aflaţi pe piaţa pentru a fi folositi în transporturi la data de 31 decembrie 2005;

5,75%, calculat pe baza conţinutului energetic al tuturor combustibililor pe baza de petrol şi diesel puşi pe piaţă pentru a fi folosiţi în transporturi la data de 31 decembrie 2010.

Cartea Verde a Comisiei intitulată “Spre o strategie europeană pentru securitatea alimentării cu energie”, stabileşte ca obiectiv înlocuirea până în anul 2020 a combustibililor convenţionali în proportie de 20% cu combustibili alternativi în sectorul transportului stradal.

Noile tipuri de combustibili trebuie să se alinieze la standardele tehnice deja recunoscute şi să se impună pe piaţă. Aceste standarde constituie de asemenea baza în stabilirea cerinţelor referitoare la emisiile de noxe şi la monitorizarea lor.

In aceste condiţii, în cazul ţării noastre problematica biodieselului reprezintă o noutate absolută, lucru valabil şi pentru majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est.

Combustibilul Diesel obţinut pe bază de uleiuri vegetale este un combustibil curat, biodegradabil şi reînoibil, iar tehnologia de obţinere a acestuia este una curată.

Utilizarea combustibililor proveniţi din uleiuri vegetale este posibilă în principal în următoarele variante: ulei vegetal pur, ulei vegetal în amestec cu motorină, conversia uleiurilor vegetale în hidrocarburi, metilester provenit prin esterificarea uleiului vegetal, amestec de metilester cu motorină.

Fiind biodegradabil, biocombustibilul se va degrada rapid în resturi organice naturale reducând aproape toate formele de poluare a aerului.

In fiecare an, plantele din care se extrag uleiuri pentru realizarea biodieselului preiau CO2 din atmosferă pentru a se dezvolta. Uleiul folosit pentru biodiesel se arde în motor, iar materialele rămase din plante se descompun.

Astfel, carbonul din combustibil şi din materialul plantei este restituit în atmosferă sub formă de CO2. Acest ciclu al carbonului (atmosferă – materialul plantei – atmosferă) nu duce la acumularea de CO2 în atmosferă. De aceea biocombustibilul nu contribuie la schimbările climaterice globale.

Principalele materii prime folosite, pe plan mondial, la producerea biodieselului sunt: rapiţa (84%), floarea soarelui (13%), soia (1%), palmier (1%), altele (1%).

Utilizarea biocombustibililor în transport, fără a exclude alţi posibili combustibili alternativi pentru industria auto, este unul din mijloacele prin care se poate reduce dependenţa de importul de energie, se poate influenţa piaţa combustibililor pentru transporturi şi se poate asigura independenţa în problema energiei pe termen mediu şi lung.

Dezvoltarea tehnologică a adus progrese în dezvoltarea de motoare cu ardere internă cu emisii reduse prin utilizarea combustibililor alternativi, majoritatea vehiculelor aflate în circulaţie putând utiliza (într-o primă fază) mici cantităţi de amestec de biocombustibil cu motorină fără nici o problemă.

Unele ţări folosesc deja biocombustibilul în stare pură sau în amestec (Germania, Franţa, Anglia, Suedia, etc.). Transportul urban este un exemplu grăitor în acest sens. In o serie de oraşe cum ar fi: Paris, Florenţa, Stockholm, circulă deja autobuze care utilizează drept combustibil biodiesel, gaze naturale sau motorina fără sulf.

Se preconizează că în viitorul apropiat şi vehiculele utilitare vor utiliza energii alternative.

Stadiul cercetărilor în cadrul Consorţiului BIOCOMB

Studiile şi cercetările Consorţiului BIOCOMB s-au desfăşurat în cadrul unui sistem integrat, de la producerea materiei prime, la obţinerea biocombustibililor şi până la utilizarea acestora în motoarele cu ardere internă.

Eficienţa economică a producţiei de biocombustibili este influenţat? major de nivelul producţiei agricole ce furnizează materia primă. Cercetările efectuate la Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca au stabilit tehnologiile optime de cultură a plantelor energetice (rapiţă, soia, floarea-soarelui), la nivelul potenţialului maxim oferit de condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre.

Producerea şi utilizarea biocombustibililor din uleiuri vegetale se realizează în cadrul unui sistem complex, în cadrul căruia, pe lângă biodiesel se obţin şi unele subproduse (turte – utilizabile în hrana animalelor – şi glicerină – necesară în industria chimică) care au o însemnată pondere în stabilirea eficienţei economice a utilizării noului combustibil.

In România, Catedra de Autovehicule Rutiere şi Maşini Agricole din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca este cea care a iniţiat în noile condiţii (în anul 2000) şi dezvoltat cercetările în privinţa utilizării combustibililor de origine vegetală la motoarele Diesel.

In acest sens, în Laboratorul de Motoare cu ardere internă şi în Laboratorul de Biocombustibili al Universităţii Tehnice (înfiinţat, tocmai pentru dezvoltarea cercetărilor în domeniul noilor combustibili, în anul 2002), s-au efectuat şi se efectuează mai multe cercetări privind:

  • posibilităţile de utilizare a uleiurilor vegetale (rapiţă, floarea soarelui, soia), a metilesterilor, a amestecurilor şi a uleiurilor uzate ca şi combustibili pentru motoarele Diesel;
  • influenţa acestor combustibili asupra:
    • performanţelor motorului (Pe, Me, Ch, ce);
    • emisiilor poluante ale motorului;
    • durabilităţii motorului;
  • influenţele unor factori asupra proprietăţilor biocombustibililor;
  • aditivarea biodieselului.

Pentru a evalua posibilitatea de utilizare a uleiurilor vegetale şi a derivaţilor lor în calitate de substituenţi ai motorinei, s-au luat în considerare următoarele caracteristici principale: intervalul de distilare, viscozitatea, densitatea, cifra cetanică, puterea calorică, comportarea la rece, stabilitatea în cursul stocării.

Intervalul de distilare condiţionează posibilitatea de vaporizare a combustibilului şi arderea completă a acestuia în motor. Viscozitatea combustibilului influenţează alimentarea motorului şi pulverizarea acestuia în camera de ardere. Cifra cetanică exprimă calităţile de autoaprindere ale combustibililor în camera de ardere. Puterea calorică permite să se prevadă puterea maximă ce se poate dezvolta de către un motor, pentru un anumit debit al pompei de injecţie.

Analiza comparativă, pe elemente chimice arată avantajul utilizării biocombustibilului provenit din uleiul de rapiţă faţă de combustibilul clasic.

Biodieselul este puţin mai sărac decât motorina din punct de vedere al conţinutului de carbon (-8,98 %) ?i al conţinutului de hidrogen (-0,79 %). Este de remarcat faptul că, în structura biodieselului este prezent oxigenul (cca. 10%) – care favorizează procesul de ardere din motor. De asemenea, se remarcă lipsa totală a sulfului – ceea ce conduce la reducerea poluării chimice (nu contribuie la emisiile de SO2).

Din compararea carcteristicilor fizico-chimice ale combustibilului provenit din ulei vegetal cu cele ale combustibilului clasic (motorina) se remarcă încă o dată calităţile acestui nou combustibil.

Tabelul 2. Caracteristicile fizico-chimice ale combustibililor proveniţi din ulei vegetal şi ale motorinei

Caracteristicile fizico-chimice Ulei de rapiţă Biodiesel Motorină
Densitatea la 20 ºC [kg/dm3] 0,92 0,88 0,84
Viscozitatea cinematică la 20 ï‚°C [mm2/s] 74 6,30 4…6
Punctul de inflamabilitate [ºC] 317 184 80
Cifra cetanică 40 51 50
Puterea calorică [MJ/kg] 37,6 37 41,8

Pe baza acestor caracteristici, utilizarea uleiurilor vegetale propriu-zise ca şi combustibili este posibilă prin realizarea anumitor modificări constructive ale motorului (presiune de injecţie mai mare, utilizarea unor sisteme de încălzire în circuitul de alimentare, utilizarea unui distribuitor şi a unui rezervor suplimentar de combustibil pentru pornirea pe motorină, funcţionarea cu noul combustibil şi oprirea pe motorină, înlocuirea garniturilor pe bază de cauciuc din sistemul de alimentare etc.).

In schimb, utilizarea monoesterilor (biodiesel) obţinuţi prin transesterificarea uleiurilor vegetale cu alcooli inferiori (metanol, etanol, etc.) nu implică modificări constructive ale motorului.

Ţinând cont de toate aceste considerente, la ICIA Cluj-Napoca, s-au elaborat mai multe re?ete de combustibil atât pentru uleiurile vegetale şi pentru amestecurile lor cât şi pentru metilesteri şi amestecuri ale acestora cu motorina – reţete care apoi au fost testate pe motoare în cadrul Laboratorului de Biocombustibili al UTC-N.

In cadrul experimentelor de laborator efectuate au fost stabilite condiţiile şi etapele proceselor tehnologice de fabricare şi purificare ale biocombustibilului tip diesel obţinut din ulei de rapiţă nedegumat, respectiv degumat. Rezultatele obţinute au indicat faptul că soluţiile tehnologice alese sunt viabile şi permit elaborarea tehnologiilor pilot de obţinere şi purificare a biocombustibilului pentru instalaţia pilot.

Cercetările experimentale inteprinse s-au realizat conform normelor Europene actuale pe standuri de cercetare moderne, utilizând echipamente de achiziţie a datelor performante, determinările caracteristicilor motoarelor şi a emisiilor poluante realizându-se conform standardelor în vigoare.

In cadrul activităţii de cercetare s-a ajuns şi în faza de punere în circulaţie pe drumurile publice a unui autobuz alimentat cu biodiesel provenit din ulei de rapiţă, iar mai apoi şi la monitorizarea mai multor autobuze în funcţionare.

O realizare deosebit de utilă în desfăşurarea cu succes a cercetărilor a fost achiziţionarea unui laborator mobil de ultimă generaţie (echipat cu echipamente de diagnoză şi echipamente destinate determinării poluări chimice şi sonore produse de către autovehiculele ce se deplasează pe drumurile publice) de către Catedra de Autovehicule Rutiere şi Maşini Agricole din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

Cercetarea experimentală în cadrul Laboratorului de Biocombustibili este favorizată şi de punerea la punct a unui monocilindru pentru ridicarea diagramei indicate ceea ce permite o analiză comparativă exactă şi rapidă.

Incercările experimentale efectuate (comparativ cu motorină şi cu biocombustibil – obţinut prin reacţia de transesterificare a uleiului vegetal de rapiţă) pe un motor Diesel indigen, au scos în evidenţă buna funcţionare a motorului cu acest combustibil, fără ca motorul să fi suferit modificări constructive.

Analiza influenţei utilizării biocombustibilului asupra stării tehnice a motorului (după 750 de ore de funcţionare) scot în evidenţă faptul că acest combustibil nu afectează starea tehnică a mecanismului motor.

O altă direcţie importantă de cercetare a fost cea legată de impactul utilizării biocombustibililor asupra mediului. în acest sens la Catedra de Mecanizare a Universităţii de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca s-a determinat gradul de biodegradabilitate a biocombustibililor şi s-au demarat cercetările privind circuitul carbonului.

Rezultatele experimentale ob?inute dovedesc pe deplin calit??ile combustibililor proveni?i din uleiuri vegetale care, pe viitor promit s? fie un concurent serios al combustibilului Diesel clasic.

Nivelul activităţii de cercetare la care au ajuns membrii Consor?iului BIOCOMB, a permis elaborarea unei propuneri de standard avand ca scop asigurarea condiţiilor de calitate noilor combustibili şi crearea un cadru propice conectarii producţiei Româneşti din domeniu la piaţa Europeană. Pe lânga definirea unei anumite terminologii specifice, acest standard defineşte şi valorile limită pentru parametrii combustililor de tip biodiesel.

Dimensiunea internaţională a activităţii Consorţiului BIOCOMB

Actualmente cercetarea de înalt nivel ştiinţific nu se poate face decît în cadrul unor reţele de cercetare internaţionale. Ca atare Consorţiul BIOCOMB a acordat o mare atenţie dezvoltării unor parteneriate cu instituţii de prestigiu de Europa: Universita degli studi di Bologna, Universitat BOKU Viena, Universitat Hohenheim Stuttgart, Universidad Leon, Technische Universität München, etc.

Totodată reprezentanţi ai Consorţiului au participat la reuniunile Europene majore în domeniul cercetării legate de biocombustibili.

Bibliografie

  1. Bataga, N., Burnete, N., s.a., Combustibili, lubrifianti si materiale speciale pentru automobile. Economicitate si poluare, 316 pag., Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8397-37-5.
  2. Burnete, N., s.a., Rapita o provocare pentru fermieri si energeticieni, 222 pag., Editura Sincron, Cluj-Napoca, 2004, ISBN 973-9234-57-7.
  3. Burnete, N., ş.a., Construcţia şi calculul motoarelor cu ardere internă, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2001, ISBN 973-8198-17-8.
  4. Burnete, N., ş.a., Research concerning the Diesel engine using vegetal oil as fuel, In vol.: FISITA, World Automotive Congress, Barcelona, Spain, 23-27 may, 2004, Paper Reference Number: F2004V047.
  5. Naghiu, Al., ş.a., Baza energetică pentru agricultură, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-656-374-X.
  6. Naghiu, A., Burnete, N., Renewable energy – a challenge for the agricultural farms, Trakia Journal of Sciences, Vol. 3, No. 2, Bulgaria, 2005, 4 fig., 8 ref. biblio., ISSN 1312-1723.
  7. Naghiu, Al., Băţaga, N., Maurer, K., Studies upon the possibilities of biofuel use in the case of engines with wall film injection system.ESFR, Pite?ti, 1997
  8. Naghiu, Al., Burnete, N., Baraldi, G. Studii si cercetari privind dezvoltarea unui sistem integrat de producere si utilizare a combustibililor tip biodiesel in ferme, in: Rev. Agricultura – stiinta si practica, nr. 1-2, 2005
  9. Naghiu, Al., Burnete, N., Chintoanu, M. S., Bioenergia (carte aflată sub tipar)

Glosar de termeni

  1. “biocombustibilii” sunt combustibili pentru transport sub formă lichidă sau gazoasă, produşi din biomasă;
  2. ”biomasa” este partea biodegradabilă din produse, deşeuri şi reziduuri din agricultură (inclusiv substanţe vegetale şi animale), sectorul forestier şi industria aferentă şi parte din deşeurile industriale şi municipale;
  3. ”alţi combustibili regenerabili” sunt combustibili regenerabili, alţii decât biocombustibilii, care provin din surse de energie regenerabilă ca cele stipulate în Directiva 2001/77/EC(2) şi sunt folosiţi în transporturi;
  4. ”conţinut de energie” înseamnă puterea calorifică minimă a unui combustibil.
  5. ”biomotorină” – biocombustibil lichid pentru motoarele cu aprindere prin comprimare
  6. ”biobenzină” – biocombustibil lichid pentru motoarele cu aprindere prin scânteie
  7. Produsele listate mai jos pot fi considerate ca biocombustibili:
  8. ”bioetanolul”: etanol extras din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a deşeurilor, care poate fi folosit ca biocombustibil;
  9. ”biodiesel”: un metil-ester extras din ulei vegetal sau animal, de calitatea dieselului, care poate fi folosit ca biocombustibil;
  10. ”biogas”: un combustibil gazos rezultat din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a deşeurilor care poate fi purificat la calitatea gazului pur, care poate fi folosit ca biocombustibil sau gaz de lemn;
  11. „biometanol”: dimetilester extras din biomasă, pentru a fi folosit ca biocombustibil;
  12. ”biodimetileter”: dimetilester extras din biomasă, pentru a fi folosit ca biocombustibil;
  13. ”bio-ETBE (etil-ter?o-butil-ester)”: ETBE este produs pe bază de bioetanol.
  14. Procentul în volum de bio-ETBE socotit ca biocombustibil este de 47%;
  15. ”bio-MTBE (metil-terţo-butil-ester)”: un combustibil pe bază de biometanol.
  16. Procentul în volum de bio-MTBE socotit ca biocombustibil este de 36%;
  17. ”biocombustibilii sintetici”: hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice care au fost extrase din biomasă;
  18. ”biohidrogen”: hidrogen extras din biomasă şi/sau din partea biodegradabilă a
  19. deşeurilor, pentru a fi folosit ca biocombustibil;
  20. ”uleiul vegetal pur”: ulei produs din plante oleaginoase prin presare, extracţie sau proceduri comparabile, crud sau rafinat, dar nemodificat chimic, atunci când este compatibil cu motoarele la care este folosit şi când este conform cerinţelor normelor privind noxele.