Noi facem legatura intre nevoile tehnologice ale IMM-urilor cu solutiile oferite de cercetarea stiintifica aplicativa de ultima oră.
Publicații CENTI
Ultimele numere:
Newsletter nr. 48/2012 (91)
Infowatch nr. 72/2012 (130)
EBB nr. 52/2012
Arhivă:
Newsletter
Newsletter nr. 47/2012 (90)
Newsletter nr. 46/2012 (89)
Newsletter nr. 45/2012 (88)
Newsletter nr. 44/2012 (87)
Newsletter nr. 43/2012 (86)
Newsletter nr. 42/2012 (85)
Newsletter nr. 41/2012 (84)
Newsletter nr. 40/2012 (83)
Newsletter nr. 30/2012 (82)
Newsletter nr. 38/2012 (81)
Newsletter nr. 37/2012 (80)
Newsletter nr. 36/2012 (79)
Newsletter nr. 35/2012 (78)
Newsletter nr. 34/2012 (77)
Newsletter nr. 33/2012 (76)
Newsletter nr. 32/2012 (75)
Newsletter nr. 31/2012 (74)
Newsletter nr. 30/2012 (73)
Newsletter nr. 29/2012 (72)
Newsletter nr. 28/2012 (71)
Newsletter nr. 27/2012 (70)
Newsletter nr. 26/2012 (69)
Newsletter nr. 25/2012 (68)
Newsletter nr. 24/2012 (67)
Newsletter nr. 23/2012 (66)
Newsletter nr. 22/2012 (65)
Newsletter nr. 21/2012 (64)
Newsletter nr. 20/2011 (63)
Newsletter nr. 19/2011 (62)
Newsletter nr. 18/2011 (61)
Newsletter nr. 17/2011 (60)
Newsletter nr. 16/2011 (59)
Newsletter nr. 15/2011 (58)
Newsletter nr. 14/2011 (57)
Newsletter nr. 13/2011 (56)
Newsletter nr. 12/2011 (55)
Newsletter nr. 11/2011 (54)
Newsletter nr. 10/2011 (53)
Newsletter nr. 9/2011 (52)
Newsletter nr. 8/2011 (51)
Newsletter nr. 7/2011 (50)
Newsletter nr. 6/2011 (49)
Newsletter nr. 5/2011 (48)
Newsletter nr. 4/2011 (47)
Newsletter nr. 3/2011 (46)
Newsletter nr. 2/2011 (45)
Newsletter nr. 1/2011 (44)
Infowatch
Infowatch nr. 71/2012 (129)
Infowatch nr. 70/2012 (128)
Infowatch nr. 69/2012 (127)
Infowatch nr. 68/2012 (126)
Infowatch nr. 67/2012 (125)
Infowatch nr. 66/2012 (124)
Infowatch nr. 65/2012 (123)
Infowatch nr. 64/2012 (122)
Infowatch nr. 63/2012 (121)
Infowatch nr. 62/2012 (120)
Infowatch nr. 61/2012 (119)
Infowatch nr. 60/2012 (118)
Infowatch nr. 59/2012 (117)
Infowatch nr. 58/2012 (116)
Infowatch nr. 57/2012 (115)
Infowatch nr. 56/2012 (114)
Infowatch nr. 55/2012 (113)
Infowatch nr. 54/2012 (112)
Infowatch nr. 53/2012 (111)
Infowatch nr. 52/2012 (110)
Infowatch nr. 51/2012 (109)
Infowatch nr. 50/2012 (108)
Infowatch nr. 49/2012 (107)
Infowatch nr. 48/2012 (106)
Infowatch nr. 47/2012 (105)
Infowatch nr. 46/2012 (104)
Infowatch nr. 45/2012 (103)
Infowatch nr. 44/2012 (102)
Infowatch nr. 43/2012 (101)
Infowatch nr. 42/2012 (100)
Infowatch nr. 41/2012 (99)
Infowatch nr. 40/2012 (98)
Infowatch nr. 39/2012 (97)
Infowatch nr. 38/2012 (96)
Infowatch nr. 37/2012 (95)
Infowatch nr. 36/2011 (94)
Infowatch nr. 35/2011 (93)
Infowatch nr. 34/2011 (92)
Infowatch nr. 33/2011 (91)
Infowatch nr. 32/2011 (90)
Infowatch nr. 31/2011 (89)
Infowatch nr. 30/2011 (88)
Infowatch nr. 29/2011 (87)
Infowatch nr. 28/2011 (86)
Infowatch nr. 27/2011 (85)
Infowatch nr. 26/2011 (84)
Infowatch nr. 25/2011 (83)
Infowatch nr. 24/2011 (82)
Infowatch nr. 23/2011 (81)
Infowatch nr. 22/2011 (80)
Infowatch nr. 21/2011 (79)
Infowatch nr. 20/2011 (78)
Infowatch nr. 19/2011 (77)
Infowatch nr. 18/2011 (76)
Infowatch nr. 17/2011 (75)
Infowatch nr. 16/2011 (74)
Infowatch nr. 15/2011 (73)
Infowatch nr. 14/2011 (72)
Infowatch nr. 13/2011 (71)
Infowatch nr. 12/2011 (70)
Infowatch nr. 11/2011 (69)
Infowatch nr. 10/2011 (68)
Infowatch nr. 9/2011 (67)
Infowatch nr. 8/2011 (66)
Infowatch nr. 7/2011 (65)
Infowatch nr. 6/2011 (64)
Infowatch nr. 5/2011 (63)
Infowatch nr. 4/2011 (62)
Infowatch nr. 3/2011 (61)
Infowatch nr. 2/2011 (60)
Infowatch nr. 1/2011 (59)
EBB
EBB nr. 51/2012
EBB nr. 50/2012
EBB nr. 49/2012
EBB nr. 48/2012
EBB nr. 47/2012
EBB nr. 46/2012
EBB nr. 45/2012
EBB nr. 44/2012
EBB nr. 43/2012
EBB nr. 40/2012
EBB nr. 40/2012
EBB nr. 40/2012
EBB nr. 39/2012
EBB nr. 38/2012
EBB nr. 37/2012
EBB nr. 36/2012
EBB nr. 35/2012
EBB nr. 34/2012
EBB nr. 33/2012
EBB nr. 32/2012
EBB nr. 31/2012
EBB nr. 30/2012
EBB nr. 29/2012
EBB nr. 28/2012
EBB nr. 27/2012
EBB nr. 26/2012
EBB nr. 25/2012
EBB nr. 24/2012
EBB nr. 23/2011
EBB nr. 22/2011
EBB nr. 21/2011
EBB nr. 20/2011
EBB nr. 19/2011
EBB nr. 18/2011
EBB nr. 17/2011
EBB nr. 16/2011
EBB nr. 15/2011
EBB nr. 14/2011
EBB nr. 13/2011
EBB nr. 12/2011
EBB nr. 11/2011
EBB nr. 10/2011
EBB nr. 9/2011
EBB nr. 8/2011
EBB nr. 7/2011
EBB nr. 6/2011
EBB nr. 5/2011
EBB nr. 4/2011
EBB nr. 3/2011
EBB nr. 2/2011
EBB nr. 1/2011
Forumul întreprinderii 2011
Centrul de Transfer Tehnologic CENTI din Cluj-Napoca, organizaţie a Enterprise Europe Network, participă în perioada 10 – 11 Februarie 2011, în calitate de co-organizator, la evenimentul intitulat
organizat de Camera de Comerţ Luxemburg, în colaborare cu partenerii săi din reţeaua „Enterprise Europe Network” şi cu sprijinul mai multor organizaţii profesionale regionale.
Parte integrantă a Forumului, evenimentul de matchmaking „b2b fair”, aflat la cea de-a 5-a ediţie, are ca scop generarea de contacte de afaceri între societăţi la nivel interregional şi internaţional.
În cadrul Forumului, va fi organizat şi salonul profesional CONTACT, eveniment de networking dedicat întreprinderilor, simbioza de expoziţii şi conferinţe.
Domeniile de activitate sunt: industrie, construcţii, tehnologia informaţiei, telecomunicaţii, transport şi logistică, energie şi mediu, medicină, sănătate etc.
Înscrierea participanţilor se poate face on-line pe site-ul manifestării:www.b2fair.com/smeforum2011, firmele având posibilitatea de a-şi alege, prin intermediul platformei web, partenerii cu care doresc să se întâlnească.
Taxa de înscriere la Forum şi la Bursa de contacte b2b este de 175 Euro (fără TVA) pentru fiecare întreprindere.
Având în vedere domeniul de activitate al firmei dumneavoastră, Centrul de Transfer Tehnologic CENTI din Cluj-Napoca, prin reprezentanţii săi, în calitate de co-organizator al evenimentului, este deosebit de onorat să vă reprezinte, la întâlnirile de afaceri organizate în cadrul acestui eveniment, în vederea stabilirii unui prim contact cu firmele străine. În calitate de membru al reţelei Enterprise, acest serviciu oferit de CENTI este gratuit, iar taxa de înscriere in acest caz se reduce la doar 75 Euro (fără TVA)!
În cazul reprezentării firmei dumneavoastră la eveniment, vă rugăm să ne contactaţi pe e-mail, centi@icia.ro sau la telefon: 0264-420590 până în data de 31 ianuarie 2011.
BIOENERGY in EU countries
International Forum
BIOENERGY in EU countries – Current Status and Future Trends
In perioada 30.09.2010 – 01.10.2010 va avea loc in Amfiteatru Albastru din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, forumul international BIOENERGY in EU countries – Current Status and Future Trends.
BIOENERGY in EU countries – Current Status and Future Trends
Tematici abordate:
- utilizarea biogazului ca sursă de energie
- recuperarea energiei termice din apele reziduale prin intermediul pompelor de căldură
- utilizarea uleiului brut de floarea soarelui ca şi carburant la tractoare
- perspective de viitor ale utilizării bioenergiei în România
- informaţii utile şi sprijin practic în vederea obţinerii de finanţări UE pentru aplicaţii privind bioenergia
- aspecte privind incubatoarele tehnologice şi de afaceri regionale implicate în bioenergie
Forum thematic
- biogas utilization as energy source
- thermal energy recovery from domestic wastewater by using heating pumps
- utilization of raw sunflower oil blend in a tractor with a modified fuel system
- possibilities of geothermal energy utilization in various industrial and domestic applications
- bioenergy, a challenge for Romanian development
- european funding possibilities for bio-energies – useful information and practical support to become a successful applicant
- some aspects regarding the technological and business incubators involved in sustainable energy in regional development
Organizatori:
● Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică Cluj-Napoca, Departamentul Centrul de Transfer Tehnologic CENTI;
● Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca;
● Camera de Comerţ şi Industrie Româno – Maghiară Carpatia;
● Bavarian Research Alliance – Munchen, Germania;
● Camera de Comerţ şi Industrie Székesfehérvár, Ungaria.
Organizers:
●Research Institute for Analytical Instrumentation Cluj-Napoca, Romania, Department of Technology Transfer Center CENTI;
● University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Romania;
● Romanian-Hungarian Chamber of Commerce and Industry Carpatia;
● Bavarian Research Alliance – Munchen, Germany;
● Chamber of Commerce and Industry Székesfehérvár, Hungary.
Pentru vizionarea inregistrarilor din cadrul forumului accesati:
http://www.youtube.com/user/CENTIICIA#p/u
A III-a Conferință Internațională Bioenergia în România
24 noiembrie 2010, Sala Palatului, Bucuresti
Bioenergia a fost drept numita de un ziar important din Romania ca “Afacerea deceniului” pentru tara, o ramura de afaceri neexploatata pana in momentul de fata. Romania are un potential ridicat de bioenergie atat din punct de vedere al padurilor cat si al agriculturii. Suprafata totala de paduri este de 63.700 km² in Romania, din care 60% este in munti. Volumul total de lemn in padurile din Romania este de aproximativ 1,6 miliarde m².
Din punct de vedere al agriculturii Romania are in jur de 148.000 km², din care 94.200 m² este tren arabil. Reziduurile de la de la culturile agricole se pot folosi in intregime ca biocombustibil.
Biogazul reprezinta deasemenea o parte importanta a bioenergiei, rezultat al fermentarii anaerobe a deseurilor organice cum ar fi: gunoiul de la animale, deseurile provenite de la industria alimentara, noroi ecologic, deseurile ramase dupa tratamentul apei utilizate.
Oportunitatile de utilizare a biomasei au fost dezvoltate in ultimii ani dupa ce Romania a adaptat legislatia privind energia regenerabila. De aceea, REECO, organizator international de targuri si conferinte pentru energie regenerabila in intreaga Europa, si-a propus sa organizeze A III-a Conferinta Internationala – Bioenergia in Romania.
Lansare proiect RO-SMEP
In perioada martie 2010 – martie 2012, prin parteneriatul a 9 entitati membre grupului EEN s-a propus si aprobat proiectul RO‐SMEP finantat de Comisia Europeana in cadrul programului CIP (Competitiveness & Innovation Programme). Scopul acestui proiect este sa faciliteze participarea firmei dumneavoastra la procesul legislativ european prin crearea unui cadru operational pentru colectarea opiniilor dumneavoastra in privinta politicilor si legislatiei europene care va influenteaza afacerea. Prin urmare va invitam sa participati la primul eveniment al proiectului in care puteti afla in mod concret care este mecanismul prin care va puteti face auzita vocea in Europa.
Bacteriile curăță apa în Valea Jiului
Microorganismele folosite la epurare au nevoie de o apă cât mai murdară pentru „a-şi face treaba”.
Compania Naţională a Huilei Petroşani a instalat o staţie de tratare a apelor menajere care funcţionează pe bază de bacterii.
Staţia de tratare a apelor menajere pe bază de bacterii a fost dată în folosinţă la Exploatarea Minieră Uricani din vestul Văii Jiului.
Compania Naţională a Huilei (CNH) din Petroşani a cheltuit pentru acest proiect circa 650 de mii de lei. Microorganismele folosite la epurare au nevoie de o apă cât mai murdară pentru „a-şi face treaba”.
Investiţia este singura de acest fel din România, după cum susţine conducerea CNH. O parte a echipamentelor au fost furnizate de o firmă din Ungaria, iar staţia a fost realizată de o firmă privată din Valea Jiului. Aceasta a fost dată în folosinţă miercuri, înainte de termen, au precizat reprezentanţii CNH Petroşani.
Are un debit maxim de apă uzată de 140 mc/zi, şi funcţionează 24 de ore din 24 cu o putere instalată de 11 kw.
„Prietenoasă cu mediul”
Staţia face parte dintr-un program demarat de compania minieră încă din 2004, care este aproape de final şi prevede alinierea la normele europene de mediu.
Fără aceste investiţii, CNH Petroşani nu ar mai fi primit autorizaţia de mediu. „în cursul acestei luni am realizat două obiective de mediu. Este vorba despre staţia de epurare ape menajere de la Uricani şi staţia de epurare ape de mină de la Lupeni. Concentrarea companiei în acest an va fi pe problemele de mediu, urmând a da în folosinţă alte două staţii de epurare a apelor menajere la Paroşeni şi Lonea.
Investiţiile acestea totalizează undeva la 3 milioane de lei. Odată cu finalizarea acestor obiective, CNH va putea fi considerată «prietenoasă» cu mediul”, a declarat Daniel Surulescu, director general CNH Petroşani.
CNH a demarat proiectele de mediu în 2004, când a oprit deversarea apelor rezultate în urma spălării cărbunelui în Râul Jiul. Efectul a apărut imediat: Jiul, considerat anterior cel mai poluat râu din România, a ajuns în momentul de faţă, cel puţin în partea superioară, să fie cea mai curată apă din ţară.
Conformare la normele de mediu
Prin programul de etapizare şi conformare la noile norme de mediu, Compania Naţională a fost obligată să investească masiv în „instalaţii ecologice”.
Astfel, a reabilitat instalaţia de funicular pe care se transportă sterilul şi şi-a betonat suprafeţele depozitelor de material lemnos.
Pentru a-şi menţine autorizaţia de mediu au fost necesare lucrări pentru depoluarea solului la depozitul de carburant sau betonarea şi realizarea acoperişului de protecţie a diverselor recipiente cu substanţe utilizate în industria minieră.
Cimentul verde – o soluție împotriva încălzirii globale
O echipa de ingineri britanici a pus la punct un ciment revolutionar, capabil sa retina emisiile de CO2 in timp ce se solidifica, anunta Corriere della Sera.
Inginerii din cadrul firmei britanice Novacem au reusit sa dezvolte o formula pentru producerea unei noi tipologii de ciment, atat de ecofriendly incat poate absoarbi o buna parte din bioxidul de carbon prezent in atmosfera. Realizarea noului material, compus din silicat de magneziu, se face la temperaturi mult mai putin ridicate fata de cele atinse in cuptoarele in care este preparat cimentul traditional (asadar un consum mai mic de energie); in plus, spre deosebire de acesta din urma, cimentul Novacem absoarbe cantitati mari de CO2 in timp ce se solidifica, reducandu-se astfel emisiile corelate fazei de productie. Compania a demarat deja un proiect pentru constructia unei instalatii-pilot destinate realizarii noului ciment si potrivit sefului echipei de ingineri, Nikolaos Vlasopoulos, produsul ar putea fi lansat pe piata in cel mult cinci ani.
Productia de ciment utilizat in constructii se numara printre principalii “imputati” ai incalzirii globale, dar acest lucru survine in buna parte din cauza tehnologiilor inadecvate utilizate de aceasta industrie care, conform datelor stranse de experti, produce circa 5% din emisiile globale de CO2; adica o cota mai mare chiar si decat decat cea generata de transportul aerian.
In plus, potrivit datelor expertilor bancii franceze Credit Agricole, in deceniul urmator, cererea de ciment va creste cu 50%, afectand evident si emisiile: se estimeaza ca sectorul in chestiune ar putea ajunge sa emita de unul singur o cantitate de CO2 egala cu cea produsa in clipa de fata de intreaga Europa.